Considerații nutriționale pentru creșterea optimă a cățelușilor

Necesarul energetic pentru crestere variaza tinand cont de varsta, sex, rasa, mediul ambiat. In prima jumatate a creserii sale, un pui necesita de doua ori mai multa energie comparativ cu un adult. Acest exces de calorii este necesar pentru sustinerea si cresterea tesuturilo, precum si de stilui de viata foarte active (puii sunt in general foarte activi si consuma multa energie jucandu-se mare parte din tin timpul zilei) Necesarul de calorii depinde de rata de crestere a puiului si etapa de crestere in care se afla. Puii mai tineri au nevoie de o cantitate de calorii mai mare fata de cei mai inaintati in varsta, raportat la greutate, de asemenea puii de talie mare si gigant au nevoie de un continut mare de calorii pana la o varsta mai inaintata comparativ cu puii de talie mica. Acest necesar marit va scadea gradual; in momentul in care puiul are 80 % din greutatea adultului va consuma doar cu 20 % mai mult fata de un adult.

Femelele sunt au in general o greutate mai mica decat masculii si ajung la masa maxima mai devreme. Acest dimorfism sexual este mai pronuntat la rasele mari si gigant, lucru important deoarece acest lucru implica un necesar diferit pentru cele doua sexe. Masculii au o perioada de crestere mai lunga, deci au un necesar energetic mai mare pe o perioada de timp mai indelungata.

Necesarul caloric exact si cantitatea de mancare ce trebuie administrata este greu de estimat la pui datorita variatiilor ce apar la fiecare rasa si respectiv de la un individ la altul. Unele recomandari sunt facute pe baza greutati adultului dar astfel de estimari sunt dificil de apreciat. Asadar curbele de crestere sunt doar orientative si astfel cantitatea de hrana care trebuie administrata puilor trebuie sa-i mentina intr-o forma ideala. In timpul perioadei de crestere rapida ( 2-8 luni) este recomandat ca puii de talie mare sa nu ia in greutate mai mult de 100 de grame pe zi, in timp ce puii din rase gigant 150-200g de grame pe zi. Alta recomandare este aceea ca la varsta de 6 luni puii nu trebuie sa aiba mai putin de 60 % din greutatea adultului.

Afectiuni scheletale cum ar fi displazia de sold, osteocondrita disecanta, radius curvus, crestere incetinita si osteodistrofia hipertrofica, sunt frecvent diagnosticate la rasele de talie mare si gigant si sunt rare la rasele mici.

Desi semnele clinice si aspectele radiologice ale acestor boli sunt bine definite, etiologia ramane o necunoscuta. Genetica se pare ca joaca un rol major dar exista si factori de mediu  cum ar fi nutritia si efortul fizic. Nutrienti in exces ( energie si calciu), cresterea rapida si luarea in greutate sunt factori importanti care contribuie la incidenta acestor afectiuni scheletale la puii raselor mari.

De mentionat este si faptul ca unii proprietari care au pui din rase mari si uriase isi hranesc in mod gresit puii in exces presupunand ca vor avea un catel mai masiv si mai inalt. Acest lucru este eronat, marimea fiind determinata de bagajul genetic al fiecarui individ in parte si nu de cantitatea de hrana primita. Puii hraniti in exces doar vor creste mai repede si vor ajunge la greutatea unui adult mai usor  cu un risc crescut de aparitie a dezechilibrelor asociate cu perioada de crestere. Nu excludem nici dezechilibre de greutate in acest caz, iar greutatea suplimentara presupune un efort in plus pe care scheletul inca imatur nu este pregatit sa il suporte. Cresterea rapida supune scheletul imatur la aparitia bolilor tesutului osos, precum si a afectiunilor articulare.

In esenta cantitatea de hrana administrata puilor din rasele de talie mare si gigant trebuie atent controlata in perioada de crestere. Puii cu varsta intre 12 si 16 saptamani trebuie hraniti de 3-4 ori pe zi, reducandu-se treptat la 2 administrari la varsta de 8-10 luni. Pentru a putea monitoriza rata de crestere puii trebuie cantariti saptamanal, si cantitatea de hrana administrata si fie ajustata pentru a mentine o conditie corporala ideala.